Criteriul de convergenţă pe rata dobânzii
Valoarea de referinţă din Protocolul nr. 13 — media ratelor lungi ale celor mai bune trei state
la stabilitatea preţurilor, plus 2 puncte procentuale — şi unde stă România faţă de ea. Ambele
mărimi se citesc ca medii pe douăsprezece luni.
Selecţia se face pe INFLAŢIE, nu pe dobândă, şi asta e capcana pentru care ruta există. Cele
mai mici rate lungi din decembrie 2025 erau ale Danemarcei, Suediei şi Germaniei; cele mai bune
trei la preţuri erau Cipru, Franţa şi Italia. Calculul făcut pe ratele cele mai mici ar da o
valoare de referinţă mai mică şi un verdict mai aspru decât cel real.
Ruta nu exclude nimic. Instituţiile europene scot din selecţie statele considerate atipice —
Grecia în 2013, cu deflaţie — iar aceea e o judecată, nu o formulă. Aici calculul e mecanic,
statele alese sunt numite, iar clasamentul întreg vine alături, ca cine vrea altă selecţie s-o
poată face. Rezultatul nu e verdictul oficial al Comisiei sau al BCE.
Cât de mult contează excluderea: în iunie 2013, calculul mecanic alege Grecia — inflaţie 0,23%,
dar rată lungă 15,31% în plină criză — şi dă o valoare de referinţă de 8,83%, pe care România o
trece cu 6,15%. Instituţiile au exclus Grecia; fără ea referinţa e 5,24%, iar România nu o
trece. Verdictul se inversează. De aceea există exclude: alegerea rămâne a clientului.
Agregatele (EA, EU27_2020) nu intră în selecţie — sunt medii, nu state — dar apar în clasament,
marcate, fiindcă sunt repere utile.
Criteriul de inflaţie nu se calculează aici: el cere şi o valoare de referinţă construită la
fel, dar verdictul lui depinde de aceleaşi excluderi de atipici, iar despre ele nu avem nimic
publicat de decis.
Parametri de interogare
AAAA-LL, din 1997 încoace. Fără ea, ultima lună calculabilă — capătul din meta.acoperire.
ex. 2013-06ex. 2024-06
?exclude=EL).
ex. EL
Cum se comportă
- Valoarea de referinţă din Protocolul nr. 13 la Tratat — media ratelor lungi ale celor mai bune trei state la stabilitatea preţurilor, plus 2 puncte procentuale — şi unde stă România faţă de ea. Ambele mărimi se citesc ca medii pe douăsprezece luni.
- Selecţia se face pe INFLAŢIE, nu pe dobândă, şi asta e capcana pentru care ruta există. În decembrie 2025, cele mai mici rate lungi erau ale Danemarcei, Suediei şi Germaniei; cele mai bune trei la preţuri erau Cipru, Franţa şi Italia. Un calcul făcut pe ratele cele mai mici ar da o valoare de referinţă mai mică şi un verdict mai aspru decât cel real.
- Ruta nu exclude nimic de la sine, şi rezultatul NU e verdictul oficial. Instituţiile europene scot din selecţie statele considerate atipice — o judecată, nu o formulă.
- Cât de mult contează asta: în iunie 2013, calculul mecanic alege Grecia — inflaţie 0,23%, dar rată lungă 15,31% în plină criză — şi dă o valoare de referinţă de 8,83%, pe care România o trece cu 6,15%. Instituţiile au exclus Grecia; fără ea referinţa e 5,24%, iar România nu o trece. Verdictul se inversează. De aceea există
exclude: alegerea rămâne a clientului, iarclasamentconţine toate entităţile ca s-o poată face în cunoştinţă de cauză. - Inflaţia e raportul dintre media indicelui pe ultimele 12 luni şi media pe cele 12 dinainte — definiţia din protocol — nu variaţia lunii faţă de aceeaşi lună a anului trecut, care sare cu fiecare şoc de preţ. Rata lungă e media observaţiilor lunare din aceeaşi fereastră.
- Agregatele nu sunt state şi nu pot fi „cele mai bune trei".
EAşiEU27_2020sunt medii; rămân în clasament, marcate cueste_stat_membru: false, fiindcă sunt repere utile. - Grecia se scrie
ELla Eurostat şiGRla BCE. Codurile se păstrează aşa cum le dă fiecare sursă, iarcod_bceface legătura. Laexcludese scrie codul dinentitate;exclusi_necunoscutiarată ce cod cerut n-a nimerit nimic, ca unGRscris din reflex să nu treacă drept excludere reuşită. - Perioada calculabilă se opreşte acolo unde se opreşte prima dintre cele două serii — de regulă indicele HICP, publicat mai târziu decât ratele.
meta.acoperireo spune. - Criteriul de inflaţie nu se calculează aici: valoarea lui de referinţă se construieşte la fel, dar verdictul depinde de aceleaşi excluderi de atipici, iar despre ele nu există nimic publicat de pe care să decidem.
La ce folosește
- Unde stă România faţă de criteriul de dobândă pentru adoptarea euro.
- Reconstruirea calculului cu altă selecţie de state de referinţă.
- Comparaţia costului de finanţare al statelor UE, pe o bază unitară.
Structura răspunsului
YYYY-MM.
true dacă rata e sub valoarea de referinţă. Nu e verdict oficial.
null când sunt la fel.
false la agregate — nu pot fi alese.
null când entitatea n-are rată lungă publicată; atunci nu poate intra în selecţie.
data e null, iar aici stă motivul. Luna e în afara perioadei calculabile.
fara_date e proză şi se poate reformula, ăsta nu.
Exemple de răspuns
{
"data": {
"perioada": "2026-08",
"fereastra": {
"de_la": "2025-09",
"pana_la": "2026-08",
"luni": 12
},
"valoare_referinta": "5.04",
"exclusi": [],
"exclusi_necunoscuti": [],
"componente": {
"media_celor_trei": "3.04",
"marja": "2.00"
},
"state_de_referinta": [
{
"entitate": "DK",
"inflatie": "1.55",
"rata_lunga": "2.75"
}
],
"romania": {
"rata_lunga": "6.47",
"inflatie": "8.58",
"indeplineste": false,
"distanta": "1.43"
},
"clasament": [
{
"entitate": "DK",
"cod_bce": null,
"este_stat_membru": true,
"inflatie": "1.55",
"rata_lunga": "2.75"
}
]
},
"meta": {
"surse": {
"inflatie": "Eurostat — HICP, indicele total (prc_hicp_minr, ECOICOP ver. 2, TOTAL, 2015 = 100).",
"rate": "BCE — rata dobânzii pe termen lung pentru convergenţă."
},
"temei": "Protocolul nr. 13 la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.",
"acoperire": {
"de_la": "1997-12",
"pana_la": "2026-08"
},
"entitati": 29,
"nota_selectie": "Cele trei state se aleg după INFLAŢIE, nu după dobândă. În decembrie 2025 cele mai mici rate lungi erau ale Danemarcei, Suediei şi Germaniei, dar cele mai bune trei la preţuri erau Cipru, Franţa şi Italia — o selecţie făcută pe rate ar da o valoare de referinţă mai mică şi un verdict mai aspru decât cel real.",
"nota_neoficial": "NU e verdictul oficial. Instituţiile europene exclud din selecţie statele considerate atipice — o judecată, nu o formulă. Aici calculul e mecanic şi nu exclude nimic de la sine.",
"nota_excludere": "Cât de mult contează: în iunie 2013 calculul mecanic alege Grecia (inflaţie 0,23%, dar rată lungă 15,31% în plină criză) şi dă o referinţă de 8,83%, pe care România o trece cu 6,15%. Instituţiile au exclus-o; fără ea referinţa e 5,24% şi România NU o trece — verdictul se inversează. Parametrul `exclude` lasă alegerea clientului: `?exclude=EL`.",
"nota_medii": "Inflaţia e raportul dintre media indicelui pe ultimele 12 luni şi media pe cele 12 dinainte, nu variaţia lunii faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Rata lungă e media observaţiilor lunare din aceeaşi fereastră.",
"nota_agregate": "`este_stat_membru: false` marchează agregatele (`EA`, `EU27_2020`). Sunt medii, nu state, deci nu pot fi „cele mai bune trei\"; rămân în clasament ca repere.",
"nota_grecia": "Grecia se scrie `EL` la Eurostat şi `GR` la BCE. Codurile se păstrează aşa cum le dă fiecare sursă; `cod_bce` face legătura acolo unde diferă. La `exclude` se scrie codul din `entitate` — `EL` — iar `exclusi_necunoscuti` arată ce cod cerut n-a nimerit nimic, ca un `GR` scris din reflex să nu treacă drept excludere reuşită."
}
}
{
"data": {
"perioada": "2013-06",
"fereastra": {
"de_la": "2012-07",
"pana_la": "2013-06",
"luni": 12
},
"valoare_referinta": "5.24",
"exclusi": [
"EL"
],
"exclusi_necunoscuti": [],
"componente": {
"media_celor_trei": "3.24",
"marja": "2.00"
},
"state_de_referinta": [
{
"entitate": "SE",
"inflatie": "0.67",
"rata_lunga": "1.67"
}
],
"romania": {
"rata_lunga": "6.15",
"inflatie": "4.51",
"indeplineste": false,
"distanta": "0.91"
},
"clasament": [
{
"entitate": "EL",
"cod_bce": "GR",
"este_stat_membru": true,
"inflatie": "0.23",
"rata_lunga": "15.31"
}
]
},
"meta": {
"surse": {
"inflatie": "Eurostat — HICP, indicele total (prc_hicp_minr, ECOICOP ver. 2, TOTAL, 2015 = 100).",
"rate": "BCE — rata dobânzii pe termen lung pentru convergenţă."
},
"temei": "Protocolul nr. 13 la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.",
"acoperire": {
"de_la": "1997-12",
"pana_la": "2026-08"
},
"entitati": 29,
"nota_selectie": "Cele trei state se aleg după INFLAŢIE, nu după dobândă. În decembrie 2025 cele mai mici rate lungi erau ale Danemarcei, Suediei şi Germaniei, dar cele mai bune trei la preţuri erau Cipru, Franţa şi Italia — o selecţie făcută pe rate ar da o valoare de referinţă mai mică şi un verdict mai aspru decât cel real.",
"nota_neoficial": "NU e verdictul oficial. Instituţiile europene exclud din selecţie statele considerate atipice — o judecată, nu o formulă. Aici calculul e mecanic şi nu exclude nimic de la sine.",
"nota_excludere": "Cât de mult contează: în iunie 2013 calculul mecanic alege Grecia (inflaţie 0,23%, dar rată lungă 15,31% în plină criză) şi dă o referinţă de 8,83%, pe care România o trece cu 6,15%. Instituţiile au exclus-o; fără ea referinţa e 5,24% şi România NU o trece — verdictul se inversează. Parametrul `exclude` lasă alegerea clientului: `?exclude=EL`.",
"nota_medii": "Inflaţia e raportul dintre media indicelui pe ultimele 12 luni şi media pe cele 12 dinainte, nu variaţia lunii faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Rata lungă e media observaţiilor lunare din aceeaşi fereastră.",
"nota_agregate": "`este_stat_membru: false` marchează agregatele (`EA`, `EU27_2020`). Sunt medii, nu state, deci nu pot fi „cele mai bune trei\"; rămân în clasament ca repere.",
"nota_grecia": "Grecia se scrie `EL` la Eurostat şi `GR` la BCE. Codurile se păstrează aşa cum le dă fiecare sursă; `cod_bce` face legătura acolo unde diferă. La `exclude` se scrie codul din `entitate` — `EL` — iar `exclusi_necunoscuti` arată ce cod cerut n-a nimerit nimic, ca un `GR` scris din reflex să nu treacă drept excludere reuşită."
}
}
{
"data": {
"perioada": "2024-06",
"fereastra": {
"de_la": "2023-07",
"pana_la": "2024-06",
"luni": 12
},
"valoare_referinta": "5.10",
"exclusi": [],
"exclusi_necunoscuti": [],
"componente": {
"media_celor_trei": "3.10",
"marja": "2.00"
},
"state_de_referinta": [
{
"entitate": "DK",
"inflatie": "1.09",
"rata_lunga": "2.64"
}
],
"romania": {
"rata_lunga": "6.37",
"inflatie": "7.31",
"indeplineste": false,
"distanta": "1.27"
},
"clasament": [
{
"entitate": "DK",
"cod_bce": null,
"este_stat_membru": true,
"inflatie": "1.09",
"rata_lunga": "2.64"
}
]
},
"meta": {
"surse": {
"inflatie": "Eurostat — HICP, indicele total (prc_hicp_minr, ECOICOP ver. 2, TOTAL, 2015 = 100).",
"rate": "BCE — rata dobânzii pe termen lung pentru convergenţă."
},
"temei": "Protocolul nr. 13 la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.",
"acoperire": {
"de_la": "1997-12",
"pana_la": "2026-08"
},
"entitati": 29,
"nota_selectie": "Cele trei state se aleg după INFLAŢIE, nu după dobândă. În decembrie 2025 cele mai mici rate lungi erau ale Danemarcei, Suediei şi Germaniei, dar cele mai bune trei la preţuri erau Cipru, Franţa şi Italia — o selecţie făcută pe rate ar da o valoare de referinţă mai mică şi un verdict mai aspru decât cel real.",
"nota_neoficial": "NU e verdictul oficial. Instituţiile europene exclud din selecţie statele considerate atipice — o judecată, nu o formulă. Aici calculul e mecanic şi nu exclude nimic de la sine.",
"nota_excludere": "Cât de mult contează: în iunie 2013 calculul mecanic alege Grecia (inflaţie 0,23%, dar rată lungă 15,31% în plină criză) şi dă o referinţă de 8,83%, pe care România o trece cu 6,15%. Instituţiile au exclus-o; fără ea referinţa e 5,24% şi România NU o trece — verdictul se inversează. Parametrul `exclude` lasă alegerea clientului: `?exclude=EL`.",
"nota_medii": "Inflaţia e raportul dintre media indicelui pe ultimele 12 luni şi media pe cele 12 dinainte, nu variaţia lunii faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Rata lungă e media observaţiilor lunare din aceeaşi fereastră.",
"nota_agregate": "`este_stat_membru: false` marchează agregatele (`EA`, `EU27_2020`). Sunt medii, nu state, deci nu pot fi „cele mai bune trei\"; rămân în clasament ca repere.",
"nota_grecia": "Grecia se scrie `EL` la Eurostat şi `GR` la BCE. Codurile se păstrează aşa cum le dă fiecare sursă; `cod_bce` face legătura acolo unde diferă. La `exclude` se scrie codul din `entitate` — `EL` — iar `exclusi_necunoscuti` arată ce cod cerut n-a nimerit nimic, ca un `GR` scris din reflex să nu treacă drept excludere reuşită."
}
}
Coduri de eroare
| Cod | Slug | Când apare |
|---|---|---|
| 401 | neautentificat | Token lipsă, invalid, expirat sau revocat. |
| 403 | feature_indisponibil | Planul curent nu include funcţia de care ţine ruta. |
| 404 | negasit | Răspunsul dă perioada. |
| 422 | validare | Lună scrisă altfel decât AAAA-LL ori dinainte de 1997, ori cod de entitate malformat la exclude. |
| 429 | cota_depasita | Cota lunară a planului a fost depăşită (vezi Retry-After). |
Toate erorile au aceeași formă. eroare.cod e stabil și e cel după care trebuie să ramifici în cod — nu după textul din mesaj, care se poate schimba.
{
"eroare": {
"cod": "validare",
"mesaj": "Lună scrisă altfel decât AAAA-LL ori dinainte de 1997, ori cod de entitate malformat la exclude.",
"detalii": {
"luna": [
"Valoarea trimisă nu respectă regula parametrului."
]
}
}
}